Contact
Telefon: +4 0744.763.559
Fax: +4 0251.592.858
Email: office@fineamin.ro
FINEAMIN Romania
Certificari ISO line 

FINEAMIN vs Hidrazina

FINEAMIN sprijina inlocuirea in industria energetica a hidrazinei, produs toxic si posibil cu efecte cancerigene, cu un produs nou, ecologic, inovativ in scopul obtinerii unor performante ridicate ale instalatiilor si unui mediu de lucru mult mai sigur si mai sanatos pentru angajati.

Hidrazina – Concentratie 100% FINEAMIN
Compozitie Compus anorganic incolor, inflamabil, toxic, combinatie a azotului si hidrogenului, instabila si periculoasa daca nu este manipulata conform fiselor de securitate. Amestec organic de poliamine alifatice pentru protectie, amine alcalinizante volatile si polimeri cu rol de curatare/dispersie lichid organic, alcalin, gata preparat pentru folosire.
Aplicatii Agent reducator, inhibitor de coroziune, substante de sinteza. Inhibitor de coroziune, dispersant al depozitelor din instalatii, antispumant – protectia intregului sistem apa-abur-condens.
Mod de actiune Oxygen scavanger – reducerea oxigenului din apa Fiecare compus actioneaza intr-un punct anume al instalatiei. Izolarea oxigenului si impiedicarea depozitelor prin formarea pe tevi a unui strat protector de poliamine, la care se adauga actiunea de curatare a depozitelor vechi.
Formula moleculara N2H4*H2O Cunoscuta doar de producator
Stare fizica Lichid Lichid
Culoare Incolor Incolor spre galbui
Miros Tip amoniac Caracteristic
Solubilitate Miscibil in apa Perfect solubil
pH >12 12,5 ± 1,5 (la 20°C)
Punct de fierbere (ºC) 120.1°C 100°C
Densitate la 20°C 1.03 kg/L 1g / cm3 (± 0,1)
Temperatura de inflamabilitate Recipient inchis, in forma de cupa: 75°C, recipient deschis, in forma de cupa: 75°C. Nu se aplica. Nu se aprinde singur.
Temperatura de aprindere 280°C 265°C
Limite de explozie Limita inferioara: 3.4%, limita superioara: 100%. Nu prezinta risc de explozie.
Punct de topire (°C) -51.5°C cca. -10°C
Fraze de risc R 45, R 10, R 23/24/25 R 34, R 37
Transport, depozitare si manipulare Necesita masuri speciale de transport, depozitare si manipulare din cauza toxicitatii si caracterului sau explozibil. Produsul se tine sub cheie in zone accesibile numai personalului autorizat, la distanta de surse de caldura si de foc. Produsul si ambajaul se depoziteaza ca deseu periculos. Se lucreaza cu gluga si imbracaminte de protectie rezistenta la substante chimice. Nu necesita masuri speciale de transport si depozitare. Conditii minime: pastrarea bidoanelor originale inchise ermetic, la o temperatura de minim -5°C si la umbra. La contactul direct cu substanta este necesara folosirea ochelarilor de protectie si a unor manusi din pvc.
Dozare Dozare stoechiometrica, cu pompe dozatoare. Se poate doza cu pompele de hidrazina. Dozajul ca si produsul specific din gama FINEAMIN sunt variabile, fiind stabilite de furnizor in functie de instalatie.
Efecte asupra oamenilor Poate cauza cancer. Toxic prin inhalare, in contact cu pielea si prin inghitire. Provoaca arsuri. Expunerea chiar si pe termen scurt poate cauza dureri de cap, greata, edem pulmonar, convulsii, coma. Expunerea acuta poate duce la distrugerea ficatului, rinichilor, sau sistemului nervos central. Lichidul este coroziv si poate produce dermatita. Efecte la plamani, ficat, splina, și tiroidiene au fost raportate in cazul expunerii animalelor la hidrazină prin inhalare. Coroziv si iritant. La expuneri pe termen lung poate provoaca arsuri sau iritari la nivelul sistemului respirator. Posibila sensibilizare prin contactul cu pielea.
Efecte asupra mediului Foarte toxic pentru organismele acvatice, poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic. Ecologic, biodegradabil in procent de 70%-80%. Nu exista ingredienti care sa cauzeze AOX. Pericol pentru apa clasa 1: pericol scazut.
Conform organelor autorizate Conform Agentiei de protectie a mediului din Statele Unite hidrazina este toxica, iar Sistemul Global Armonizat (GHS) de clasificare şi etichetare al Naţiunilor Unite o defineste ca fiind produs periculos. Aceste produse ecologice pot fi aplicate in conformitate cu reglementarile europene pentru apa de cazan (VGB, VdTUV, …)

Chestionare Clienti Noi

In scopul stabilirii tratamentului exact ce trebuie aplicat instalatiei dumneavoastra, va rugam sa completati urmatorul chestionar cu datele necesare insotite, de preferinta, de schita sistemului. Chestionarul si anexele pot fi trimise pe email la office@fineamin.ro sau pe fax la 0251.592.858, iar noi va vom raspunde in cel mai scurt timp cu o oferta tehnica insotita de o oferta comerciala.

Download: Chestionar Clienti Noi

Tratarea Apei de Cazan

glass sphere on waterMETODE DE TRATARE A APEI DE CAZAN IN SISTEME DE GENERARE A ABURULUI AVAND IN COMPONENTA BOILERE DE APA CALDA SI FIERBINTE SI IGNITUBULARE: INHIBITORI DE COROZIUNE SI PRODUSE CHIMICE PENTRU CURATAREA DEPUNERILOR

1.INTRODUCERE

Apa utilizata in generarea aburului nu este niciodata pura, deoarece apele naturale sunt supuse continuu proceselor de evaporare si condensare. In timpul acestor procese, apa dizolva gaze din atmosfera si substante ce se gasesc in scoarta terestra. Gazele dizolvate, diverse substante si alte impuritati pot fi inlaturate intr-o anumita masura prin tratarea externa a apei. Insa, apa de alimentare a cazanului tratata extern contine inca o serie de contaminanti ce pot duce la formarea de depuneri, coroziuni ale metalelor si creeaza probleme in diversele componente ale sistemului de producere a aburului cum ar fi tevile cazanului, supraincalzitoarele, economizoarele si instalatia de condensare.

Coroziunea si depunerile din sistem conduc la reducerea transferului termic, cresterea consumului de combustibil si supraincalziri ale metalelor ce culmineaza cu spargerea tevilor, crescand costurile de intretinere si de inlocuire a echipamentelor. De asemenea, pot aparea frecvent pierderi indirecte datorita perioadelor de oprire a cazanului. Pe langa neplacerile produse in operare si reducerea duratei de viata a componentelor, creste frecventa accidentelor produse datorita formarii excesive de cruste pe suprafetele metalice si deteriorarilor provocate de coroziune in sistemele generatoare de abur.

In continuare sunt tratate pe scurt problemele de incrustare si coroziune si sunt prezentate masuri pentru evitarea lor prin tratarea apei de alimentare a cazanului.

 

 2. PROBLEMELE TIPICE CARE APAR PE SUPRAFETELE AFLATE IN CONTACT CU APA

2.1. Efectul sarurilor aflate in apa de alimentare a cazanului

Sarurile dizolvate de calciu, magneziu, fier, cupru, aluminiu si silice contribuie la formarea depozitelor. La inceput aceste depozite au fost asociate numai cu prezenta in apa a sarurilor de calciu si magneziu, sub denumirea de saruri de duritate.

Concomitent cu cresterea presiunii de operare, sistemul de functionare al cazanelor a devenit mai complicat si efectele impuritatilor de fier, aluminiu, cupru si silice din apa de alimentare au inceput sa fie evidente. Pe langa sarurile obisnuite de calciu si magneziu (carbonatul de calciu, sulfatul de calciu, hidroxidul de magneziu si fosfatul de magneziu), s-au gasit in compozitia crustelor silicati de fier, aluminiu, calciu si magneziu. Silicatii complecsi formeaza una din cele mai rezistente cruste izolatoare, dand nastere la grave probleme de transfer termic. In sistemele moderne de producere a aburului, cel mai mare procent din condensat este recirculat, reunindu-se cu apa de alimentare a cazanului si astfel produsii de coroziune fiind adusi din nou in interiorul cazanului, contribuind de asemenea la dezvoltarea si intarirea crustelor.

coroziunea ca proces electrochimic2.2. Coroziunea electrochimica

Diferentele de potential ce exista intre diferitele portiuni de metal sau intre doua metale creeaza celule electrochimice intre aceste zone. In cazul fierului in contact cu apa din cazan, reactia:

Fe —–> Fe+2 + 2e2

apare la anodul celulei electrochimice avand ca efect solubilizarea fierului in apa. La catod se formeaza ionii de hidroxil incarcati negativ. Acesti anioni se deplaseaza catre anod unde se combina cu cationii Fe+2 si formeaza hidroxidul feros conform reactiei :

Fe+2 + 2 OH —–> Fe(OH)2

Hidroxidul feros, sub forma unui precipitat alb, este rapid oxidat la hidroxidul feric:

4Fe(OH)2 + O2 + 2 H2O —–>4Fe(OH)3

Hidroxidul feric este apoi dehidrolizat formand produsi de coroziune cunoscuti sub denumirea de rugina si oxidul feric hidratat:

2Fe(OH)3 —–>  Fe2O3 + 3 H2O
Fe(OH)3 —–> FeO(OH) + H2O

Produsii de coroziune precipita la anod si formeaza pe suprafata acestuia un film ce poate contine si urme de alte tipuri de saruri. In functie de porozitatea filmului, care afecteaza penetrarea lui de catre ionii de metal, reactiile de coroziune vor continua.

2.2.1. Efectul temperaturii asupra coroziunii

Viteza reactiei de coroziune creste o data cu cresterea temperaturii. Difuziunea oxigenului dizolvat este marita (vascozitatea este redusa dand posibilitate oxigenului atmosferic sa patrunda mai usor in solutie). Oxigenul atinge suprafata catodica mult mai usor si astfel are loc o depolarizare a celulei electrolitice. Un alt fenomen ce apare la temperaturi ridicate este cresterea activitatii hidrogenului la catod. Toate aceste procese maresc incidenta coroziunii. De exemplu, o crestere a temperaturii apei potabile de la 15 °C la 80 °C mareste viteza de coroziune de patru ori.

2.2.2. Efectul pH-ului asupra coroziunii

La un pH foarte scazut al apei de cazan (pH<4.3, pH acid) sau la un pH foarte ridicat al apei de cazan (pH>12, pH alcalin), hidrogenul apare la suprafata metalului si accelereaza coroziunea. La pH ridicat, pe langa fenomenul aratat mai sus, apar probleme legate de un atac caustic, de spumare si antrenare de impuritati. La valori ale pH-ului din domeniul intermediar, oxigenul dizolvat este factorul care determina coroziunea. In practica, apa de cazan este mentinuta la un pH intre 8.5 si 10.0, in functie de presiunea si temperatura de operare.

2.3. Efectele gazelor dizolvate in apa de cazan

Cele mai periculoase dintre gazele dizolvate in apa de cazan sunt dioxidul de carbon si oxigenul. Alte gaze cum ar fi amoniacul, hidrogenul sulfurat si clorul se datoreaza in special procesului de contaminare. Efectul dioxidului de carbon este de scadere a pH-ului prin formarea acidului carbonic si deci coroziunea este initiata datorita activitatii hidrogenului.

Oxigenul dizolvat in apa cauzeaza depolarizare la catod intensificand astfel coroziunea. Chiar cantitati foarte mici de oxigen pot provoca coroziune in cazane, mai ales daca presiunea si temperatura de operare sunt ridicate.
Dintre celelalte gaze amoniacul ataca cuprul, hidrogenul sulfurat si clorul produc coroziune datorata unui pH scazut. in cazul hidrogenului sulfurat se formeaza sulfura de fier (catodica pentru fier) si coroziunea este ulterior agravata.

2.4.Coroziunea sistemelor de condensare

Condensatoarele sunt expuse in mod special la coroziune datorita prezentei dioxidului de carbon ce ia nastere prin descompunerea bicarbonatilor in apa de cazan. Dioxidul de carbon dizolvat in apa formeaza acidul carbonic ce duce la scaderea pH-ului si implicit la coroziune acida. Daca este prezent si oxigenul, coroziunea este accelerata datorita refacerii si eliberarii ulterioare a dioxidului de carbon si astfel reactiile chimice importante se perpetueaza. Produsii de coroziune din sistemul de condensare sunt transportati in tancul de apa de alimentare si in cazan, unde formeaza noi cantitati de crusta si provoaca probleme de coroziune.

2.5 Spumarea si antrenarea de impuritati

Spumarea este un proces mecanic guvernat de tensiunea superficiala a apei de cazan, manifestandu-se prin aparitia de bule la suprafata apei din tambur. O crestere rapida a incarcarii cazanului, un nivel prea ridicat al apei in cazan si separatoare de abur insuficiente pot duce la spumare. Tensiunea superficiala si prin aceasta spumarea este afectata de diferite componente ale apei de cazan cum ar fi solidele aflate in suspensie, sarurile dizolvate, precum si orice alt agent tensioactiv organic, ca de exemplu uleiul, etc. Alcalinitatea inalta creste tensiunea de suprafata si de aici tendinta de formare a spumei. Substantele cu solubilitate scazuta, prin antrenare mecanica, devin particulate in timpul in care aburul trece prin supraincalzitor. Aceste particulate transportate impreuna cu aburul se pot depune pe lamele turbinei, reducandu-i performanta. Substantele dizolvate in apa de cazan se volatilizeaza si sunt antrenate ca impuritati ale aburului (contaminanti) in turbina, unde, sub influenta unor valori favorizante ale temperaturii, se pot depozita si pot duce la scaderea performantei turbinei. Acest fenomen de antrenare a substantelor prin volatilizare creste in intensitate direct proportional cu presiunea de operare si cu cantitatea de saruri dizolvate cum ar fi silicea, hidroxidul de sodiu etc.

3. TRATAREA APEI DE CAZAN

Cazanul este un echipament destinat producerii aburului sub presiune, saturat sau supraincalzit, in functie de anumiti parametrii ai turbinei.

In industrie, se folosesc urmatoarele tipuri de cazane:

  • Cazane ignitubulare (cazane cu tub de flacara) – gazele fierbinti rezultate in urma arderii combustibilului trec prin tevile din interiorul unui container plin cu apa, inchis ermetic.
  • Cazane cu tevi de apa – apa strabate tevile interioare ale cazanului fiind inconjurata de caldura exterioara tevilor produsa prin arderea combustibilului.

cazan ignitubular

cayan cu tevi de apa

Asemenea unui recipient inchis, prin aplicarea de caldura, sub presiune, cazanul transforma apa in aburi. Prin procesul de combustie, cazanul, in functie de cum a fost proiectat trebuie sa absoarba cantitatea maxima de caldura eliberata pentru a o transmite apei. Acest transfer termic este uneori afectat de depunerile si coroziunea de la suprafata metalului din care este construit cazanul.

Un progres din punct de vedere economic si o functionare optimizata a instalatiilor de abur si incalzire pot fi realizate prin tratarea adecvata a apei de alimentare care imbunatateste conditiile in faza lichida din cazan. Printr-o combinatie optima intre un tratament extern al apei si un tratament intern al apei de cazan prin utilizarea de antiscalanti, inhibitori de coroziune, antispumanti etc. sunt atinse urmatoarele obiective:
1. Prevenirea formarii depozitelor;
2. Reducerea coroziunii metalice;
3. Prevenirea spumarii si antrenarii de impuritati.

3.1. Prevenirea formarii depozitelor

3.1.1. Scalanti stoichiometrici

Au ca scop schimbarea structurii chimice a impuritatilor din apa de cazan prin adaos de antiscalanti, cum ar fi fosfati si chelati care reactioneaza stoichiometric cu impuritatile. Fosfatii formeaza hidroxiapatite de calciu si magneziu, care nu sunt aderente, formand un namol moale ce poate fi usor indepartat prin purja cazanului. Cateodata, pentru a mentine un pH alcalin, este adaugat hidroxid de sodiu. O conditionare ulterioara a namolului este adusa prin adaos de dispersanti, cum ar fi lignosulfonatii, ce limiteaza fortele de atractie intre particule, reducand sedimentarea. Aplicarea acestor aditivi este limitata datorita stabilitatii scazute la temperatura.
Chelatii reactioneaza cu metalele bivalente si trivalente formand complecsi solubili, stabili la temperatura inalta. Chelatii cei mai comuni sunt EDTA (acidul etilendiaminotetraacetic) si NTA (acidul nitrilotriacetic). Utilizarea chelatilor este dificila datorita faptului ca nivelele stoichiometrice trebuie urmarite indeaproape in sistem. Deoarece chelatii sunt potential corozivi, adaugarea directa in apa de cazan sau utilizarea lor in cazane cu suprafete fierbinti pot duce la dizolvari locale ale metalului. Tratarea apei de alimentare cu chelati este de obicei scump datorita necesitatii de mentinere a concentratiilor stoichiometrice, mai ales cand apa de adaos are duritate mai mare.

3.1.2. Scalanti nonstoichiometrici

Acestia sunt in majoritate dispersanti (ex. poliacrilati, polimetacrilati) utilizati in general pentru a controla formarea de depozite. Ei sunt adsorbiti pe suprafata precipitatelor din apa de cazan prevenind aglomerarea solidelor, sarurilor de duritate etc. care raman astfel in suspensie. Dintre cei amintiti, poliacrilatii sunt cei mai eficienti scalanti nonstoichiometrici. Oricum, acestia nu sunt potriviti pentru a controla precipitatele metalelor grele. Fosfonatii si acizii fosfonici sunt adsorbiti pe anumite particule metalice (fier, cupru si zinc), pastrandu-le sub forma de suspensii prin reducerea fortelor de atractie. Acesti scalanti nu necesita pastrarea unor concentratii stoichiometrice pentru a controla formarea de cruste. Dar efectul lor este mai scazut la temperaturi ridicate.

3.2. Controlul coroziunii

3.2.1.Controlul coroziunii datorate oxigenului

Asa cum s-a mentionat anterior, la valori de pH intermediare intre domeniul acid si cel bazic, prezenta oxigenului dizolvat in apa de cazan provoaca depolarizare la catod la orice celula de coroziune, sustinand prin aceasta procesul de coroziune. In ciuda degazarii mecanice si termice a apei de adaos, cantitati foarte mici de oxigen se regasesc intotdeauna in apa de cazan. Acest oxigen rezidual este in mod uzual indepartat prin utilizarea unei substante chimice care elimina oxigenul, cum ar fi sulfitul de sodiu sau hidratul de hidrazina. Acesti aditivi sunt adesea catalizati pentru a le creste viteza de reactie. Dintre substantele “curatitoare” de oxigen, sulfitul se utilizeaza in cazanele de joasa si medie presiune pe cind in cazanele de presiune inalta se utilizeaza hidrazina catalizata. Hidrazina, pe langa reactia cu oxigenul, converteste oxidul de fier (rugina) in magnetita (Fe3O4) care are pasivitate mai mare si confera suprafetei metalice mai multa stabilitate la coroziune. Cu exces de hidrazina, stratul de magnetita creste in grosime, devenind strat izolator, ceea ce atrage dupa sine necesitatea opririi si curatirii acide a cazanului. Hidrazina are ca efect si cresterea pH-ului in condensat prin formarea ionului de amoniu. Recent, hidrazina a fost clasificata drept substanta cancerigena, ceea ce a condus la utilizarea de produse alternative.

3.2.2. Controlul coroziunii datorate bioxidului de carbon

Coroziunea datorata pH-ului acid cauzat de prezenta bioxidului de carbon este evitata prin utilizarea aminelor volatile sau neutralizante, cum ar fi morfolina, ciclohexilamina, dietilaminoetanolul, amoniacul etc. Acesti produsi neutralizeaza acidul carbonic format si cresc pH-ul intre 7.5 si 9.5. Pentru un control mai bun al coroziunii acide in sectiunea de dupa cazan a sistemului, de obicei se utilizeaza o combinatie de amine neutralizante, dar acestea sunt ineficiente in ceea ce priveste coroziunea provocata de oxigenul dizolvat.

3.3.Controlul spumarii si prevenirea antrenarii de particule

Antrenarea mecanica ce duce la spumare este de obicei controlata prin adaos de agenti antispumanti, substante tensioactive cum ar fi polioxialchinglicoli si poliamide.
Contrar spumarii, antrenarea impuritatilor volatile este greu de controlat. Singura solutie este de reducere a concentratiei solidelor volatile si de mentinere a pH-ului intre anumite limite care controleaza volatilitatea acestora.

3.4. Tratamentul apei de cazan si condensatului cu FINEAMIN®

inhibitori coroziune poliamine copyRecente descoperiri in tratamentul apei de cazan au aratat ca un control efectiv al coroziunii si prevenirea depozitelor pot fi realizate prin utilizarea aditivilor multicomponenti pe baza de poliamine. Acesti inhibitori nu neutralizeaza numai bioxidul de carbon dar formeaza si un film (strat) hidrofob protector de magnetita intre suprafata metalului si apa. Dozajul necesar este redus si este independent de concentratia de bioxid de carbon si oxigen. Inhibitorii formatori de film protector contin diferite tipuri de amine neutralizante si deci cresc nivelul pH-ului in cazan si in sistemele de condensare.

Aminele FINEAMIN®  sunt adsorbite pe suprafata compusilor cristalini de calciu si magneziu prevenind cresterea ulterioara a cristalelor. Precipitatele cristaline devin cu timpul amorfe si isi pierd capacitatea de aderenta, fiind astfel usor de indepartat. Dispersantii specifici continuti in aceste produse actioneaza asupra hematitei (Fe2O3) si asupra sarurilor de calciu si magneziu. Aminele formatoare de film protectiv au eficienta crescuta pe suprafetele metalice necorodate, din acest motiv fiind foarte cautate in sistemele noi. Utilizarea produselor FINEAMIN®  ofera o inlaturare usoara a depunerilor, ajuta la imbunatatirea transferului de caldura la suprafetele de condensare. Pe langa eliminarea depozitelor, poliaminele imbunatatesc condensarea in picatura a aburului si deci o mai buna evacuare a condensatului.

Concluzie

Sunt evidente avantajele utilizarii la tratarea apei din cazane a produselor multicomponent bazate pe FINEAMIN® (amestec de poliamine, amine neutralizante si dispersanti) asupra celor obtinute cu programele conventionale si de aceea produsele FINEAMIN® ar trebui sa fie preferate.

Referinte FINEAMIN

Gama de produse FINEAMIN este folosita in sute de obiective din intreaga lume, predominant in Europa si Asia. Combinate chimice, rafinarii, termocentrale, spitale, fabrici de bere etc. utilizeaza ca protectie anticoroziva si pentru controlul pH-ului, de aproape doua decade, tehnologia bazata pe poliamine si poliacrilati, rezultatul unei experiente a peste 30 de ani.

Mai jos sunt expuse cateva dintre companiile ce folosesc FINEAMIN pentru tratarea apei:

Complexul Energetic Rovinari, Romania – TERMOCENTRALA Dalkia Termo Prahova, Romania – TERMOCENTRALA
Termocentrala Rovinari Termocentrala Ploiesti
Alum Tulcea, Romania – RAFINARIE ALUMINA Petrotel LukOil, Romania – RAFINARIE
Alum Tulcea Petrotel Lukoil
Smart Food Solutions, Romania – FABRICA DE TOAST BMR Plastic, Romania – FABRICA DE COMPONENTE PENTRU APARATURA ELECTRONICA
Smart Food Solutions BMR
PCK Raffinerie GmbH, Schwedt, Germania – RAFINARIE Esfahan Refinery, Iran – RAFINARIE
pck rafinarie Rafinarie Esfahan
Abadan Refinery, Iran – RAFINARIE Tehran Refinery, Iran – RAFINARIE
Rafinaria Abadan Rafinarie Teheran
Unitherm Baruth GmbH, Baruth/Mark, Germania – TERMOCENTRALA Vértesi Erőmű Rt., Oroszlany , Ungaria – TERMOCENTRALA
Unitherm termocentrala Vertesi
Stadtwerke Neubrandenburg, Germania – TERMOCENTRALA, TELECOMUNICATII EGGER Holzwerkstoffe, Wismar, Germania – FABRICA PRODUSE LEMNOASE
800px-Firmensitz_Neubrandenburger_Stadtwerke_GmbH EGGER Holzwerkstoffe
Al Taweelah Power Company, Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite – CENTRALA Alte referinte
Al Taweelah Power Company Centrala

Poliamine vs Monoamine

Mai jos este descrisa formarea filmului protector impotriva coroziunii pe de o parte cu monoamine, iar pe de alta parte, cu FINEAMIN (poliamine).

inhibitori coroziune produse chimice monoamineFORMAREA FILMULUI PROTECTOR PE SUPRAFETELE METALICE CU AJUTORUL MONOAMINELOR

In cazul monoaminelor, molecula este atasata de metal printr-un singur grup amina.

Din aceasta cauza, hidratii de carbon sunt mentinuti practic perpendicular pe suprafata, ceea ce nu permite o protectie stabila, omogena si continua.

 

 

FINEAMIN – INHIBITOR DE COROZIUNE INOFENSIV PENTRU MEDIU

 

inhibitori coroziune poliamine copy FORMAREA FILMULUI PROTECTOR PE SUPRAFETELE METALICE CU AJUTORUL POLIAMINELOR – PRODUSELOR FINEAMIN

In cazul FINEAMIN, datorita existentei unui numar mare de grupuri amina in poliamine, moleculele sunt legate de metal in mai multe puncte ceea ce asigura o legatura mult mai stabila.

In plus, hidratii de carbon se afla mult mai aproape de suprafata metalica si asigura o protectie uniforma si omogena.

 

FINEAMIN vs Alte Produse

Avantajele FINEAMIN in raport cu alte produse traditionale de tratare a apei in ceea ce priveste transportul, utilizarea si efectele asupra instalatiilor.

PRODUSE TRADIŢIONALE FINEAMIN
Mai multe produse chimice de combinat pentru utilizare. Necesită control la primire, spaţii de depozitare speciale. Manipulare, amestec şi dozare dificile. chimicale butoi Un singur produs chimic, cu mai multe componente pe bază de poliamine, gata pregătit pentru folosire. Uşor de utilizat şi depozitat. Non-toxic. Nepoluant.
Rezultate nesatisfăcătoare – coroziune în toate secţiunile uzinei, tratament incomplet. Reducerea vieţii instalaţiei. coroziune in tevi pasivizarea metalelor cu poliamine Pasivizarea metalelor. Reduceri de până la 90% ale coroziunii, rezultând mărirea în ani a duratei de viaţă a uzinei.
Depuneri în ţevile cazanului şi în alte componente ale instalaţiei, în circuitul apei. Eficienţă scăzută a uzinei şi distrugerea echipamentului. Strrat magnetita  grosier imbunatatire transfer de caldura Curăţare progresivă a depozitelor din cazanele murdare, crescând eficienţa instalaţiei şi îmbunătăţind transferul de căldură.
Erori în analize. Control scăzut al pH-ului şi concentrări de contaminare. Control scăzut al alcalinităţii. analize ph apa analize alcalinitate apa Stabilitatea analizelor. Interpretarea lor ştiinţifică. pH stabil, nu se generează solide. Control asupra alcalinităţii şi reduceri substanţiale ale coroziunii.
Consum mare / pierderi de apă, combustibili şi produse chimice. Scăderea duratei de viaţă a uzinelor de pretratament. pierderi apa economie de apa Reduceri importante în consumul de apă datorită micşorării numărului de opriri, combustibil şi produse chimice pentru boiler.
Curăţare cu acid pentru a elimina depozitele rezultate în urma tratării improprii a apei. Daune ale uzinei şi ale echipamentului. spalari chimice curatare coroziune depozite cazan Tratarea corectă a apei fără a mai fi necesare spălările chimice. Eficienţă crescută, reducerea depozitelor şi în cazul apei de calitate scăzută.
Necesită proceduri de întreţinere – costuri mari pentru întreţinerea şi înlocuirea echipamentului. Implică oprirea producţiei pentru modificări. teava stricata instalatie fara coroziune Costuri scăzute de întreţinere la care se adaugă creşterea longevităţii uzinei. Productivitate ridicată prin scăderea timpului de oprire.
Costuri de operare şi procesare ridicate rezultate din cantitatea de produs, manipularea şi depozitarea lui, opriri repetate, spălări chimice etc. costuri inhibitori de coroziune profit inhibitori coroziune Costuri de operare şi procesare scăzute => profit mai mare, prin folosirea în siguranţă de cantităţi mici din produse ecologice, fără opriri repetate sau spălări chimice etc.

Pentru a citi despre avantajele Fineamin in inlocuirea hidrazinei, gasiti mai multe informatii pe pagina: Fineamin vs Hidrazina

Certificare ISO

SC BLUE NEON SRL detine certificarea ISO 9001:2008 pentru activitatea de comercializare produse chimice si ISO 14001:2004 pentru implementarea sistemului de management de mediu. Prin aceste standarde de management al calitatii firma noastra asigura indeplinirea in cele mai bune conditii a obligatiilor de furnizor.

certificari fineamin

H2o facilities sa garanteaza calitatea produselor si serviciilor legate de producerea si distribuirea substantelor chimice impotriva coroziunii si depunerilor inregistrate sub marca FINEAMIN ® si concordanta lor cu cerintele standardului  ISO – 9001:2008.